”Memoriile generalului Baron de Marbot”, de Marcellin Marbot

Cele mai tari memorii din perioada napoleoniana si cred ca in primele trei citite de mine in general! Scrise bine, pline de actiune si suspans, eroul lor a trait o viata chiar extraordinara in niste timpuri super iesite din comun (rzboaiele nnapoleoniene), iar el a avut acces atat la nivelul de la firul ierbii, al soldatului de pe front, cat si la acela al planificarii operatiunilor, fiind ordonanta sau lucrand direct cu maresalii Augereau, Lannes si Masséna!

Tinteti-va bine, priviti numai cateva dintre bataliile faimoase in care a luptat si despre care povesteste: Marengo, Austerlitz, Eylau, Friedland, Wagram, Zaragoza, Leipzig si Waterloo! A participat la campaniile din Italia, din Peninsula Iberica, din Germania, din Rusia, din Franta, practic aproape de peste tot!

Puteti citi cartea la http://www.gutenberg.org/ebooks/2401

"Istoria artei militare a romanilor", de General Radu Rosetti

Sunteti curiosi care au fost strategiile si tacticile adoptate de Mircea cel Batran, Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul pe frontul de lupta?

Dincolo de "ardem tot, otravim tot si ne retragem in munti" :-D, romanii au avut destule momente in care au purtat campanii militare si au avut victorii de rasunet. Care a fost secretul acestor campanii, cum s-au desfasurat ele, au avut un specific local? Acestea sunt intrebarile la care raspunde autorul.

Tare este faptul ca generalul Radu Rosetti a avut o cariera lunga in spate, inainte de a scrie aceasta carte, atat la nivel de front (unde a si fost ranit grav, trebuind sa ii fie amputat o parte dintr-un picior) dar si la nivel de Mare Stat Major in primul razboi mondial (a fost unul dintre principalii ofiteri de acolo). Cine altcineva putea sa analizeze mai bine metodele din trecut de a purta razboaie?

Analiza incepe de la perioada neoliticului si tine pana la mijlocul secolului al XVII-lea, moment in care in statele romane nu mai putem vorbi de o armata nationala (ea a fost refacuta abia de la inceputul perioadei moderne).

"Arta razboiului", de Sun Tzu

Un manual de strategie si tactica militara scris acum 2.500 de ani in China! Si care isi gaseste aplicarea si acum, dincolo de citatele care privesc direct manuirea armelor vremii, principiile ramanand valabile de-a lungul veacurilor si studiandu-se chiar in domenii precum afacerile sau politica.

Sunt principii in care se ghiceaste duritatea asiatica, care par prea simplute la prima vedere, dar, pana la urma si "1+1 este egal cu 2" pare simplut insa se intemeiaza toata matematica pe acest lucru ;-)

Pentru a da cateva citate:
- Foloseşte forţele normale pentru a angaja lupta; foloseşte forţele extraordinare pentru a învinge.
- Legea operaţiunilor militare încununate de succes este de a evita punctele tari ale inamicului şi de a lovi în punctele sale slabe.
- Culmea abilităţii nu este să câştigi o sută de victorii într-o sută de bătălii. Măiestria supremă este să îngenunchezi inamicul fără luptă.
- Intreaga arta arazboiului este bazata pe inselatorie.
- Războiul este ca apa. Se schimbă permanent tot așa cum și apa își adaptează forma la pământul pe care îl străbate. Va reuși să învingă cel care-și poate schimba tactica față de inamic sau adversar
- E în natura apei să evite înălțimile și să se năpustească spre ținuturile joase. Când se rupe un baraj, apa se dezlănțuie cu o forță irezistibilă. Or, forma unei armate seamănă cu apa. Profitați de lipsa de pregătire a inamicului, atacați-l în momentul în care se așteaptă mai puțin, evitați-i forța și loviți părțile lui slabe și, întocmai ca și apei, nimeni nu vă va putea rezista.
- O armată nu poate fi condusă după codul manierelor elegante.
- Cel care este prudent și așteaptă un inamic imprudent va fi victorios.
- Invincibilitatea noastră depinde de noi, vulnerabilitatea inamicului, de el.