Daca doriti sa vedeti cum scrie un mare romancier la 18 ani, aceasta carte raspunde: foarte bine! Si tineti cont ca nu este nici macar prima a lui Vintila Corbul, ci a doua publicata.
Actiunea este setata in Romania perioadei interbelice, personajele fiind cele din cercul unei boieroaice de moda veche, Sultana Basarab. Se vede aici ca Vintila Corbul stie despre ce scrie, fiind vorba de lumea din jurul lui, cea a vechilor familii boieresti dar si a satelor, sau a Bucurestiului netrecut prin al doilea razboi mondial si perioada comunista, oamenii din ea fiind plini de viata si extrem de reali.
Cartea este interesanta si daca o privesti ca o fereastra catre trecut, unele evenimente atunci foarte importante, precum chestiunea cumpararii teren ieftin in Cadrilater, o oportunitate problematica dar care se prezenta ca o adevarata loterie datorita riscurilor si beneficiilor potentiale, pierzandu-se din memoria noastra...
Linia directoare a romanului este pamantul, mosia, cea pe care unii incearca sa o mentina, altii sa o largeasca si imbunatateasca, altii abia acum sa o cumpere, dar care reprezenta pentru aproape toata lumea scopul final in viata, asigurarea cea mai completa pentru generatiile viitoare, un sentiment intrerupt cumva de perioada comunista...