"Orasul si stelele", de Arthur C. Clarke

Peste 1 miliard de ani oceanele de pe pamant au disparut, la fel si padurile si animalele iar singurii care inca mai exista sunt oamenii, dar si acestia sunt grupati intr-un singur oras. Aici viata este aproape paradisiaca, computerul care manageriaza orasul asigurand indeplinirea a aproape tuturor necesitatilor prin intermediul masinilor care sunt peste tot. In acelasi timp, oamenii sunt aproape nemuritori, memoria fiecaruia fiind stocata de computer si reinstalata intr-un nou trup dupa moartea vechiului trup. Populatia este mentinuta constanta, practic rotindu-se aceeasi oameni, doar din cand in cand aparand cate un "unic", adica cineva care nu mai traise o viata anterioara.

Eroul romanului este un astfel de "unic", care mai are o caracteristica speciala: daca toti din jur se temeau si sa se uite spre exteriorul orasului el este complet invers: vrea neaparat sa exploreze planeta.

Un roman foarte interesant atat din punct de vedere al actiunii si al ideilor dar si din perspectiva analizei daca un paradis infinit si neschimbat ramane un paradis pentru oameni, odata cu trecerea timpului.