”Uluitorul Maurice si rozatoarele lui educate”, de Terry Pratchett

Povestea e croita dupa cea clasica: un orasel este invadat de sobolani, oamenii nu stiu ce sa mai faca pentru a-i goni si apeleaza in ultima instanta la un muzicant ambulant care va vraji rozatoarele cu fluierul sau si ii va duce afara din localitate.

Fiind vorba de Terry Pratchett sunt ceva diferente 😉: totul este o escrocherie pusa la cale de o pisica vorbitoare (Maurice), care se bazeaza pe niste sobolani inteligenti + pe un pusti cu mutra de prost, dar care stie sa cante din fluier. In plus, unul dintre sobolani sperie oamenii dansand step, altul isi pune intrebari existentiale de genul „ce este un sobolan?”, altul conduce o escadra de sobolani anticapcane, liderul grupului nu ii intelege pe adolescentii care doresc altceva de la viata in afara de a supravietui, iar planul lor general pare sa fie acela de a ajunge pe o insula pustie unde sa intemeieze o noua societate! Inselatoria functioneaza cu succes si intreaga ceata a strans deja o suma considerabila de la orasele recunoscatoare ca au fost scapate de napasta. De aceea sobolanii considera ca a venit timpul sa ii puna capat si sa plece in sfarsit pe mare catre insula mult visata. Maurice reuseste sa ii convinga sa dea o ultima lovitura si incep pregatirile sa invadeze orasul Bad Blintz. Aici insa lucrurile se complica neasteptat, locuitorii orasului deja fiind confruntati cu o invazie de rozatoare si platind sume fabuloase si cam degeaba unor vanatori de soareci. Dincolo de aceasta, ceata lui Maurice isi va da rapid seama ca va trebui sa infrunte un inamic neasteptat, ascuns, puternic si extrem de malefic, pe legendarul Rege al Sobolanilor! Romanul face parte din seria „Lumea Disc” si Terry Pratchett l-a gandit ca special dedicat copiilor, fiind primul de acest gen din serie. Totusi, mie imi pare nu numai ca tot adolescentii si adultii sunt tinta lui, dar si ca e cartea cu cele mai multe accente horror din toata seria!